vineri, 13 noiembrie 2009

Festivalul Muzicii Româneşti 2009 : Muzică şi spiritualitate - Cappella Transylvanica


Anul acesta, Festivalul muzicii româneşti ajuns la ediţia a XIII-a, a coincis cu sărbătoarea Sfintei Cuvioase Paracheva, Iaşul devenind, pentru scurt timp, capitala culturală şi spirituală a României.

Deşi festivalul a avut un caracter mai restrâns, efortul organizatorilor de a realiza un eveniment important s-a reflectat prin valoarea artiştilor invitaţi şi prin interpretările de excepţie ale acestora. Concertele, indiferent de natura lor, ar fi meritat interesul publicului ieşean. Repertoriul diversificat structural şi ca ethos a demonstrat potenţialul stilistic şi expresiv al creaţiei româneşti contemporane, care valorifică sursele inepuizabile de inspiraţie pe care le oferă tradiţia folclorică şi bizantină.

Concertul din seara de 12 octombrie, susţinut de corul Cappella Transylvanica în sala Filarmonicii, a fost unul de înaltă ţinută artistică. Cornel Groza, cu o tehnică dirijorală de excepţie, susţinută prin gesturi discrete, dar esenţiale şi un simţ fin al sonorităţii a reuşit să transmită publicului o parte din frumuseţea şi bogăţia creaţiei româneşti.

Atmosfera realizată mi-a amintit de ediţia precedentă a festivalului, unde formaţia corală, cu o prezenţă la fel de acaparantă, a reuşit să surprindă auditoriul prin interpretarea unui repertoriu asemănător, alcătuit din creaţii şi prelucrări corale din tradiţia liturgică ortodoxă şi populară.

Lino-Leano (Nicolae Ursu), Jieneasca (Gheorghe Şoima), Doamne, buzele mele (Gavriil Musicescu), Să ne veselim oleacă (Constantin Arvinte), Lioară (Constantin Râpă), Axion duminical (Gheorghe Popescu-Brăneşti) sau Fericirile (Ioan D. Chirescu) sunt doar o parte din lucrările care au fost interpretate pe scena Filarmonicii într-o manieră rafinată atât în plan tehnic cât şi interpretativ, confirmând încă odată calitatea artistică a formaţiei. Sonoritatea consistentă, omogenitatea vocală, simţul ritmic ireproşabil şi nu în ultimul rând o mare capacitate de comunicare au fost atu-urile care au condus la crearea unui concert de mare calibru.



Anca Gabriela Vatamanu

Anul III Muzicologie

Un comentariu:

bodo spunea...

Am asistat si eu la acest regal muzical,iar ecourile acestei minunate muzici nu s-au stins,inca.Ma bucur ca acest tinar condei a reusit sa surprinda ,atit de simplu si natural,emotia acelui minunat concert si pentru asta ii multumim