În seara de vineri 19 aprilie 2013,
a avut loc în sala teatrului „Luceafărul” din Iași, concertul simfonic dirijat
de Romeo Rîmbu, solist fiind Dan Alexandru Arhire la chitară.
Dirijorul Romeo Rîmbu a susținut peste 700 de concerte în Europa, Brazilia,
Japonia, Coreea de Sud și Turcia. În anul 2010, obține titlul de Doctor in
muzică al Universității Naționale de Muzică din București.
Prima lucrare din program a fost España, compusă de Emmanuel Chabrier
(1841-1894). Compozitor francez, Emmanuel Chabrier a fost remarcat de Claude
Debussy, Maurice Ravel, Richard Strauss, Erik Satie și Igor Stravinsky. Scrisă
pentru orchestră, España este una din
cele mai cunoscute compoziții ale sale, influențându-l pe Stravinsky în baletul
Petrushka.
Orchestra, împreună cu dirijorul
Romeo Rîmbu a reușit să redea o variantă bună a acestei lucrări ce nu are un
grad de dificultate ridicat, dar implică o participare a tuturor grupurilor orchestrale.
Micile nesincronizări ale partidei cornilor au fost sesizabile, însă
dirijorul a reușit să mențină orchestra
până la finalul lucrării. În ceea ce privește muzica, lucrarea are un caracter
festiv, cu sonorități puternice, în
special datorită utilizării frecvente a compartimentului alămurilor.
Concierto
de Aranjuez, a doua lucrare din program, aparține compozitorului
spaniolJoaquin Rodrigo (1901-1999), fiind cea mai cunoscută compoziție a sa.
Dan
Alexandru Arhire, solistul concertului, este
absolvent al Universității de Arte „George Enescu”, clasa de chitară clasică,
debutând ca solist împreună cu Filarmonica ieșeană încă din anul 2008. A
susținut peste 50 de recitaluri solo de chitară, atât în țară cât și în străinatate,
fiind în prezent doctorand în cadrul aceleași universități.
În interpretarea concertului, Dan
Alexandru Arhire a dat dovadă de precizie, însă nu a excelat în plan
interpretativ. Deși chitara a fost amplificată, raportul sonor dintre orchestră
și solist a fost echilibrat. Lucrarea are pasaje de virtuozitate tehnică pe
care solistul le-a cântat fără probleme, dar și momente lirice în care chitara
cântă fără orchestră.
În a doua parte a concertului, s-au
cîntat Dansurile slave op. 72 de
Antonin Dvořák.
Orchestra a pierdut din concentrare
oferind o variantă mediocră, deși lucrarea nu este foarte dificilă. Conexiunea
dintre dirijor și orchestră a fost aproape inexistentă. Gesturile dirijorale
ale lui Romeo Râmbu mi s-au părut uneori nepotrivite cu contextul muzical. Cu
toate acestea, orchestra și dirijorul s-au bucurat la finalul concertului de
aprecierile publicului.
Iulian Croitoriu, anul III Muzicologie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu