marți, 27 noiembrie 2012

Festivalul Muzicii Româneşti 2012 - Byzantion cântă mirenilor...


           Joi, 1 noiembrie s-a produs în sala Filarmonicii unul dintre evenimentele Festivalului. Caracterul inedit al manifestării a fost conferit de translarea muzicii liturgice ortodoxe în spaţiul laic de concert, de conţinutul tematic - Slujba Bizantină a Înmormântării Mirenilor- concert dedicat în memoria muzicienilor ieşeni dispăruţi şi, drept corolar, nivelul de măiestrie interpretativă a grupului de psalţi conduşi de Adrian Sîrbu.
         Desfăşurându-şi activitatea la Iaşi cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei și cu sprijinul Universității de Arte George Enescu, formaţia a susținut numeroase concerte  în țară  și în străinătate (Luxembourg, Grecia, Danemarca, Belgia, Olanda, Franța, Italia, Polonia, Germania, Rusia, Spania și Cehia), a participat la festivaluri  de muzică sacră, a luat importante premii. De asemenea, a înregistrat până în prezent 10 albume audio, ultimele patru fiind realizate sub îndrumarea maestrului Lykourgos Angelopoulos, Protopsalt al Arhiepiscopiei Constantinopolului și profesor la Conservatorul din Atena.
 Concertul a început într-o atmosferă deosebită, cu troparele intonate la Trisaghion, pe glasul leghetos după Ștefanache Popescu. Această rugăciune constituie o pregătire pentru interpretarea imnului care preaslăvește sfințenia lui Dumnezeu. Slujba a continuat cu melodia cântării întreite „Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!”, ce se intonează în procesiunea spre biserică și cimitir, pe glasul Nenano (plagalul glasului al II-lea Trifonic), după Manuil Hrisafi și adaptată de Macarie Ieromonahul. Au urmat Aliluia și Tropare, un fragament din psalmul 118, Binecuvântările celor adormiți, o selecție de tropare și irmoase din Canonul Panihidei, pe plagalul glasului al II-lea Tetrafonic, Stihirile Care desfătare lumească (gl. I), Toate sunt deșertăciuni (gl. III), Unde este dezmierdarea cea lumească (gl. IV), și Adusu-mi-am aminte (plagalul glasului I). Seara a continuat cu Fericirile după Macarie Ieromonahul, lecturarea Apostolului în stilul ecfonetic după un model de Anton Pann, alte tropare după podobia Când de pe lemn, Slava Văzându-mă zăcând, pe plagalul glasului al II-lea de Dimitrie Suceveanu, un fragment din cântarea Plâng și mă tânguiesc (plagalul gl. IV) și melodia tradițională Hristos a înviat pe plagalul glasului I tetrafon.
Sonoritatea grupului Byzantion în sala Filarmonicii a avut o armonie unică dată de relaţia dintre melodie şi ison. Stilul recules şi în acelaşi timp de o virtuozitate rar întâlnită a formaţiei şi a coordonatorului ei în momentele solistice, a creat atmosferă unică, de reculegere şi bucurie estetică totodată.

Simona Ţărnă – anul II master muzicologie
 


 

Niciun comentariu: