Festivalul Muzicii Româneşti 2012 – Concertul claselor de compoziţie

Încă de la primele ore ale zilei de miercuri, 31 octombrie, studenții din Cluj-Napoca, București, Chișinău și Iași, s-au întâlnit în capitala Moldovei cu ocazia concertului claselor de compoziție, care s-a desfășurat în sala Eduard Caudella.

În prima parte am ascultat partituri ale tinerilor creatori, urmând ca în cea de-a doua, să fie conturat profilul componistic al Iuliei Cibișescu-Duran, creatoare de origine clujeană.

          La această ediție, Universitatea Națională de Muzică din București a participat cu două compoziții. Prima lucrare – Archaea I pentru clarinet și pian de Alexandru Sima ne-a propus intonații arhaice, cu variații ritmice de factură populară. A doua piesă pentru vioară solo compusă – Pentru Sabina de Sebastian Androne, creionează un portret feminin cu valențe expresive. Având o tehnică instrumentală impecabilă și un sunet consistent, violonista Raluca Stratulat a reușit să redea trăsăturile personajului.

          Ansamblul de suflători al Academiei de Muzică, Teatru și Arte plastice din Chișinău alcătuit din Gheorghe Doroș (flaut), Victor Roibu (oboi), Dan Leșanu (clarinet), Vasile Braga (corn) și Vladimir Taran (fagot), a prezentat Cvintetul pentru instrumente de suflat compus de Marian Ungur. Structurată după principiul clasic  repede-lent-repede și concepută sub forma unei structuri pentacordice, partitura mi-a amintit de sonoritățile impresioniste.

Din punct de vedere interpretativ, am remarcat omogenizarea timbrală rafinată, precizia intonațională și sincronizarea în secțiunile de accelerare sau de rărire ale tempo-ului.

          Studenții de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca au participat la această ediție atât cu lucrări instrumentale, cât și vocale.

 La cathedrale de Rouen, trei impresii pentru flaut și vioară de Alexandru Murariu este o muzică inspirată din picturile cu același titlu ale lui Claude Monet, alcătuită din trei secțiuni programatice de factură impresionistă. În partea a II-a, autorul valorifică cunoscuta temă Dies Irae. În aceeași manieră componistică a fost scrisă și a doua lucrare, Două preludii pentru pian de William Richard Oanță. Prin expunerea delicată a arabescurilor și prin alternanța contrastelor de registru, pianista Ioana Vețean a realizat o versiune reușită.

          În continuarea programului, Izabella Czégeni a propus liedurile A mele visuri și Sonet în interpretarea sopranei Raluca Perșa, acompaniată de pianista Cora Miron. Concepute modal, piesele creează o imagine expresivă, în care solistele au redat sonorități cantabile, pline de culoare.

Îmbinarea dintre elementele de factură folclorică, tehnicile polifonice de tip bachian, accentele și disonanțele în manieră bartokiană, sunt doar câteva aspecte ce caracterizează Adagio-ul pentru vioară solo – opus creat și interpretat de Sonia Vulturar. Violonista a demonstrat calitățile sale tehnice și interpretative, încât aplauzele au fost pe măsura așteptării.

          Ultima lucrare din suita compozițiilor clujene –Rêve d’enfant pentru flaut și pian de Cora Miron, prezintă două secțiuni; prima, zugrăvește un cântec de leagăn inspirat din folclorul copiilor, iar a doua, propune un contrast la nivel ritmic, metric și dinamic, ce întruchipează creaturile fantastice din visul copilului.

          Compozitoarea și interpreta ieșeană, Izabela Vieriu, a scris o Suită de miniaturi pentru pian alcătuită, din șase piese contrastante ca expresie.

În lucrarea, Sonatină pentru pian și vioară, Denis Clivinschi propune într-un limbaj modal succesiunea contrastantă a mișcărilor componente. Violonistul Bogdan Onofrei și pianistul  Dragoș Cantea au avut o colaborare foarte bună, sonoritatea pianului, când catifelată, când transparentă s-a îngemănându-se cu melosul generos al viorii. Cei doi interpreți au avut o viziune unitară asupra lucrării.

           Ultima apariție din acest Festival a reprezentanților  școlii componistice ieșene s-a încheiat cu Trio-ul pentru flaut, clarinet și fagot de Paul Pintilie, în interpretarea lui Florin Leonte (flaut), Irina Bogdan (clarinet), Alin Dănilă (fagot). Stilul opus-ului este o îmbinare între jazz avangardist și expresionism. Soliștii au reliefat o paletă largă de similitudini și contraste, prin subtilități dinamice și tehnice de mare efect.

          În partea a II-a a programului, Cătălin Crețu (membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România)  a participat cu O sonată pentru pian. Solista Ionela Butu a reliefat cu precizie linia melodică, contrastele dinamice și de registru, evidențiind conexiunile stilistice cu creația pianistică a lui Sergei Prokofiev.

          Portretul componistic al Iuliei Cibișescu-Duran a cuprins trei lucrări: Suita pentru vioară și pian, Suita pentru vioară solo -7 versuri de Bacovia și Sonata nr.2 pentru vioară și pian, în interpretarea autoarei la pian și a lui Eugen Cibișescu-Duran la vioară. Imaginarul sonor al acestor piese cuprinde valențe contrastante la nivel expresiv și dinamic, creând un mozaic muzical plastic.

Soliștii au dovedit o comunicare deosebită, un simț rafinat al sonorității, o omogenizare perfectă, chiar și în cele mai dificile momente sonore.

          Cred că inițiativa organizatorilor Festivalului de a promova creațiile artistice și-a atins scopul.

Georgiana Lupu, anul IV muzicologie