Concertul claselor de compoziţie

Festivalul Muzicii Româneşti

Început printr-un memorabil concert susţinut la Filarmonica de Stat Moldova de către corul de cameră Preludiu al Centrului Naţional de Artă Tinerimea Română, ediţia a XI-a a Festivalului Muzicii Româneşti a cuprins diverse manifestări cultural-artistice constând în: recitaluri, concerte de cameră, vocal-instrumentale, concert-spectacol (operă în concert) şi Simpozionul de muzicologie axat pe tema „Identitate şi contextualitate stilistică în creaţia contemporană românească”.
Printre evenimentele care au marcat sărbătoarea a creaţiei muzicale româneşti, s-a numărat şi concertul claselor de compoziţie ale Universităţilor de muzică din Chişinău, Cluj-Napoca, Iaşi şi Bucureşti, desfăşurat miercuri, 24 octombrie, în Amfiteatrul „George Enescu” al Universităţii de Arte. În acest cadru, au fost interpretate mai multe lucrări originale.
Prima piesă din program: Variaţiuni pe o temă de Mozart pentru pian de Vitalie Moisiciuc (Chişinău), reprezintă o încercare de surprindere a spiritului mozartian în latura sa ludică. Autorul nu dispune însă de suficiente mijloace de exprimare pentru a obţine acea diversitate caracteristică ipostazierii multiple a unei teme, rămânând încorsetat în enunţul muzical iniţial. Totuşi, trebuie subliniată disponibilitatea pianistică demonstrată, precum şi importanţa ideii de a „comenta” o temă clasică.
În continuare, Darie Nemeş Botta (Bucureşti) a prezentat o serie de trei lucrări, destul de controversate ca finalitate estetică. Astfel, Black Onyx pentru flaut solo şi Dreaming pentru pian, au relevat îndeosebi dorinţa autorului de a surprinde publicul prin soluţii extravagante, din recuzita avangardei muzicii secolului XX (precum pianul preparat). Demersul pare a fi însă destul de superficial, autorul nereuşind să treacă dincolo de simplitatea unor efecte timbrale. Înţelegem fascinaţia tinerilor compozitori pentru experiment şi noutate, pentru latura spectaculară a creaţiei. Cu toate acestea, lucrarea tânărului Darie Nemeş Botta: Shuyshaman pentru digeritoo (un instrument exotic, din tradiţia muzicală australiană) nu s-a situat nici pe departe la înălţimea intenţiei componistice. Preocupat doar de unele efecte timbrale bizare, autorul a prezentat o versiune sonoră care cu greu poate fi asociată unui demers componistic, dacă nu cumva este vorba chiar de o prestaţie derizorie.
Evoluţia studenţilor bucureşteni s-a încheiat cu lucrările Hyperlink pentru flaut şi percuţie şi Alternative pentru cvartet de clarinete de Mihai Murariu. În acest caz, am avut ocazia să urmărim un discurs muzical mai bine articulat, lucrarea pentru cvartet de clarinete propunându-ne o muzică bine scrisă, cu idei conturate, coerentă şi expresivă. Trebuie să recunoaştem însă ca ne-am fi aşteptat la o participare mai consistentă din partea bucureştenilor, date fiind importanţa şi prestigiul acestei şcoli de compoziţie.
Studenţii Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, ne-au impresionat însă prin orientarea lor spre esenţa actului componistic, în care tradiţia şi modernitatea îşi găsesc punctul de echilibru. De exemplu, lucrarea Unstable mood pentru vioară, violoncel şi pian a lui Tiberiu Menyhart şi Trio-ul pentru clarinet, vioară şi pian de Tiberiu Herdlicska, au dovedit un nivel semnificativ al stăpânirii meşteşugului componistic şi o cultură stilistică substanţială, ecourile bartokiene fiind edificatoare pentru orientarea neoclasică şi neomodală a celor doi autori.
Pornind de la structura şi ethosul modurilor cu transpoziţie limitată ale lui Olivier Messiaen, tânărul Dan Variu ne-a propus în lucrarea Les guitarres messiaenique un dialog expresiv şi bine închegat din punct de vedere formal. Poate un plus de contrast şi o mai mare insistenţă asupra dimensiunii armonice ar fi contribuit la o concretizare mai convingătoare a intenţiei componistice.
Concertul claselor de compoziţie s-a încheiat cu lucrările studenţilor ieşeni. Primul dintre aceştia, Stelian Ababei, a fost prezent cu o Sonatină pentru pian, prin care ne-a convins asupra disponibilităţilor sale tehnice şi expresive. Lucrarea emană echilibrul formei şi claritatea ideilor tematice, elemente ce favorizează receptarea muzicii sale, plasată cu inspiraţie între tonal şi modal.
Cel de-al doilea, este studentul Ciprian Costin, care ni s-a prezentat şi în postura unui înzestrat pianist. În lied-ul Clopote de seară (pentru bariton şi pian) el a impresionat publicul prin delicateţea substanţei tematice, prin consistenţa şi plasticitatea armoniei, ce ţine de sfera tonalităţii lărgite.
Acelaşi compozitor, ne-a oferit o lucrare surprinzătoare prin tematică şi realizare: Trei schiţe de animaţie pentru ansamblu cameral. Inedita lucrare a propus o receptare paralelă (angrenând percepţia publicului) atât în derularea scenariului proiectat pe ecran, cât şi în comentariul muzical plin de culoare şi sugestivitate. Reacţia sălii a fost pe măsură, tânărul autor bucurîndu-se de îndelungi aplauze.
Integrat Festivalului Muzicii Româneşti, concertul claselor de compoziţie a fost o reuşită deplină, favorizând cunoaşterea diferitelor orientări şi maniere de compoziţie, stimulând totodată schimbul de valori şi spiritul competitiv al tinerilor compozitori din România.

Mihaela Tarabas