Renaşterea Festivalului Muzicii Româneşti

Festivalul Muzicii Româneşti

Această toamnă a readus în viaţa melomanilor ieşeni Festivalul Muzicii Româneşti, eveniment aşteptat din 1988. Înfiinţat şi condus de profesorul Mihail Cozmei, alături de compozitorii şi interpreţii români care au promovat muzica românească în ediţiile anterioare, festivalul a redebutat anul acesta, pe 21 octombrie (orele 19.00), în ,,aula ieşeană a culturii” – sala de concerte a Filarmonicii.
Deschiderea acestei manifestări de anvergură s-a realizat prin concertul extraordinar susţinut de corul de cameră ,,Preludiu”, formaţie cu o activitate de peste 35 de ani, condusă de Voicu Enăchescu, laureată cu premii naţionale şi internaţionale. Programul a fost dedicat în totalitate muzicii româneşti, laice şi religioase. Au fost propuse lucrăi scrise pe versuri celebre aparţinând lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Ştefan Octavian Iosif, Carmen Sylva etc.
Introducerea în atmosfera manifestării s-a realizat prin lucrarea ,,Waldgesang”, semnată de George Enescu, pe versurile poetei Carmen Sylva. În continuare, sentimentul sacru a fost sugerat prin două lucrări, care prezintă stările omului în faţa Divinităţii: aceea de preaslăvire prin ,Axion-ul scris de Paul Constantinescu (pe versurile ,,Cuvine-se cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu”), precum şi acea stare de rugăciune, de îngenunchere în faţa puterii cereşti prin minunatul Psalm 123 scris de Marţian Negrea, unde omul, neputincios, imploră: ,,Ai milă de noi, Doamne!”.
Următorul moment muzical – o transfigurare a spaţiului nostru mioritic – Apus de soare, compus de Doru Constantinescu, redă povestea ciobănaşului şi a mioriţei sale, într-o formă impregnată de sonorităţi modale.
În continuare au fost audiate două piese scrise pe versurile lui Mihai Eminescu: Visare (Dan Buciu) şi Între păsări (Felicia Donceanu). S-a evidenţiat astfel contrastul viziunilor acestor compozitori contemporani, în prima lucrare observându-se o atmosferă rafinată, un vis frumos de reîntoarcere a omului în sânul naturii prin intermediul oniricului, iar în cea de-a doua, o poezie satirică, dominată de elementul ludic.
De rerum natura, scrisă de Viorel Munteanu pe versurile lui Lucian Blaga, a expus viziunea poetului prin elemente moderne, dominate de simţul artistic al compozitorului ieşean. Pentru a continua ideea de simbioză între om şi natură, au fost prezentate Noapte de mai şi Către, lucrări aparţinând compozitorilor Alexandru Paşcanu şi Vasile Spătărelu, pe versurile lui Ştefan Octavian Iosif şi Nichita Stănescu.
Pentru final, corul Preludiu a interpretat lucrări în caracter popular: Mă luai, luai de Tudor Jarda şi Două colinde laice de Richard Oschanitzky, piese care ne-au impresionat prin specificul arhaic al muzicii româneşti.
Publicul s-a dovedit foarte receptiv la muzica interpretată atât de natural şi bine realizată tehnic, concertul înscriindu-se astfel, în cadrul manifestării, ca un adevărat succes.

Raluca Negriuc