Încă de la
primele ore ale zilei de miercuri, 31 octombrie, studenții din Cluj-Napoca,
București, Chișinău și Iași, s-au întâlnit în capitala Moldovei cu ocazia
concertului claselor de compoziție, care s-a desfășurat în sala Eduard
Caudella.
În prima
parte am ascultat partituri ale tinerilor creatori, urmând ca în cea de-a doua,
să fie conturat profilul componistic al Iuliei Cibișescu-Duran, creatoare de
origine clujeană.
La această
ediție, Universitatea Națională de Muzică din București a participat cu două
compoziții. Prima lucrare – Archaea I
pentru clarinet și pian de Alexandru
Sima ne-a propus intonații arhaice, cu variații ritmice de factură
populară. A doua piesă pentru vioară solo compusă – Pentru Sabina de Sebastian
Androne, creionează un portret
feminin cu valențe expresive. Având o tehnică instrumentală impecabilă și un
sunet consistent, violonista Raluca Stratulat a reușit să redea trăsăturile
personajului.
Ansamblul de suflători al Academiei de Muzică, Teatru și
Arte plastice din Chișinău alcătuit din Gheorghe
Doroș (flaut), Victor Roibu (oboi), Dan Leșanu (clarinet),
Vasile Braga (corn) și Vladimir Taran (fagot), a prezentat Cvintetul pentru instrumente de suflat compus de Marian Ungur. Structurată după principiul
clasic repede-lent-repede și concepută
sub forma unei structuri pentacordice, partitura mi-a amintit de sonoritățile
impresioniste.
Din punct de vedere
interpretativ, am remarcat omogenizarea timbrală rafinată, precizia
intonațională și sincronizarea în secțiunile de accelerare sau de rărire ale
tempo-ului.
Studenții de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din
Cluj-Napoca au participat la această ediție atât cu lucrări instrumentale, cât
și vocale.
La
cathedrale de Rouen, trei impresii pentru flaut și vioară
de Alexandru Murariu este o muzică
inspirată din picturile cu același titlu ale lui Claude Monet, alcătuită din
trei secțiuni programatice de factură impresionistă. În partea a II-a, autorul
valorifică cunoscuta temă Dies Irae.
În aceeași manieră componistică a fost scrisă și a doua lucrare, Două preludii pentru pian de William Richard Oanță. Prin expunerea
delicată a arabescurilor și prin alternanța contrastelor de registru, pianista Ioana Vețean a realizat o versiune reușită.
În continuarea programului, Izabella Czégeni a
propus liedurile A mele visuri și Sonet
în interpretarea sopranei Raluca Perșa,
acompaniată de pianista Cora Miron. Concepute
modal, piesele creează o imagine expresivă, în care solistele au redat
sonorități cantabile, pline de culoare.
Îmbinarea dintre
elementele de factură folclorică, tehnicile polifonice de tip bachian, accentele
și disonanțele în manieră bartokiană, sunt doar câteva aspecte ce
caracterizează Adagio-ul pentru vioară solo – opus creat
și interpretat de Sonia Vulturar. Violonista a demonstrat
calitățile sale tehnice și interpretative, încât aplauzele au fost pe măsura
așteptării.
Ultima lucrare din suita compozițiilor clujene –Rêve d’enfant pentru flaut și pian de Cora Miron, prezintă două secțiuni; prima, zugrăvește un cântec de
leagăn inspirat din folclorul copiilor, iar a doua, propune un contrast la
nivel ritmic, metric și dinamic, ce întruchipează creaturile fantastice din
visul copilului.
Compozitoarea și interpreta ieșeană, Izabela Vieriu, a scris
o Suită de miniaturi pentru pian
alcătuită, din șase piese contrastante ca expresie.
În lucrarea, Sonatină pentru pian și vioară, Denis Clivinschi propune într-un limbaj modal succesiunea contrastantă a
mișcărilor componente. Violonistul Bogdan
Onofrei și pianistul Dragoș Cantea au avut o colaborare foarte
bună, sonoritatea pianului, când catifelată, când transparentă s-a
îngemănându-se cu melosul generos al viorii. Cei doi interpreți au avut o
viziune unitară asupra lucrării.
Ultima apariție din
acest Festival a reprezentanților școlii
componistice ieșene s-a încheiat cu Trio-ul pentru flaut, clarinet și fagot de Paul Pintilie, în interpretarea lui Florin
Leonte (flaut), Irina Bogdan (clarinet),
Alin Dănilă (fagot). Stilul opus-ului
este o îmbinare între jazz avangardist și expresionism. Soliștii au reliefat o
paletă largă de similitudini și contraste, prin subtilități dinamice și tehnice
de mare efect.
În partea a II-a a programului, Cătălin Crețu (membru al
Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România) a participat cu O sonată pentru pian. Solista Ionela
Butu a reliefat cu precizie linia
melodică, contrastele dinamice și de registru, evidențiind conexiunile
stilistice cu creația pianistică a lui Sergei Prokofiev.
Portretul componistic al Iuliei Cibișescu-Duran a cuprins trei lucrări: Suita pentru vioară și pian, Suita
pentru vioară solo -7 versuri de Bacovia și Sonata nr.2 pentru vioară și pian, în interpretarea autoarei la
pian și a lui Eugen Cibișescu-Duran
la vioară. Imaginarul sonor al acestor piese cuprinde valențe contrastante la
nivel expresiv și dinamic, creând un mozaic muzical plastic.
Soliștii au dovedit o
comunicare deosebită, un simț rafinat al sonorității, o omogenizare perfectă,
chiar și în cele mai dificile momente sonore.
Cred
că inițiativa organizatorilor Festivalului de a promova creațiile artistice și-a
atins scopul.
Georgiana Lupu, anul IV muzicologie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu