- Cronică la concertul cameral al cvartetului de
clarinete „Orphaeus” -
Mihaela Balan,
doctorand muzicologie
În cea de-a patra zi a Festivalului Muzicii Româneşti (joi, 1 noiembrie, orele 17), a avut loc concertul cameral al clasei
de clarinet, condusă de prof. univ. dr. Doru Albu, recital dedicat creaţiilor
realizate de compozitori ieşeni. Lucrările au fost interpretate de ansamblul de
clarinete Orphaeus, alcătuit din
câţiva studenţi (Daniel Paicu, Bogdan
Constantin, Bogdan Irina) care au dobândit, în timp, o tehnică
instrumentală solidă, fiind capabili să facă faţă unor repertorii diverse şi
complexe, precum cel de joi după-amiază. Programul a cuprins lucrări ale unor
compozitori români contemporani, al căror destin le-a intersectat direcţia
existenţială cu oraşul Iaşi (fie născuţi în acest oraş, fie absolvenţi ai
specializărilor din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu”, fie ca muzicieni
specializaţi care au activat şi s-au afirmat aici). Lucrările au avut în comun
concepţia modală, complexitatea scriiturii, ritmica polivalentă, inserţiile
folclorice, îmbinarea elementelor tradiţionale cu cele novatoare, fiecare
creaţie individualizându-se prin anumite particularităţi expresive sau efecte
speciale, valorificând potenţialul timbral al clarinetului (cu toată familia de
subspecii).
Prima lucrare a aparţinut tânărului compozitor şi dirijor ieşean Bogdan Chiroşcă, finalizată în 2012 şi
prezentată în primă audiţie în cadrul acestui recital. Intitulată Nocturne
(pentru trei clarinete), lucrarea se caracterizează printr-o dramaturgie
construită treptat prin aglomerarea scriiturii plurivocale şi a încărcăturii
cromatice. Pauzele sunt concepute ca respiraţii în căutarea unor
alte zone de contrast.
Cea de-a doua lucrare, pentru clarinet şi clarinet bas, a fost compusă de Sabin Păutza (revenit din Statele Unite
pe meleagurile româneşti după căderea comunismului) sub forma unor variaţiuni
pe o temă din Oaş. Lucrarea, intitulată Jocuri VI, se înscrie în arhetipul ludic din concepţia creatoare a compozitorului,
regăsit şi în alte creaţii din seria „jocurilor”, constând într-o serie de
prelucrări ale ideii muzicale iniţiale: variaţii cu caracter doinit sau
viguros, improvizatoric sau mai riguros.
În piesa intitulată Sinus pentru clarinet solo şi interpretată de Bogdan Irina, compozitorul Cristian
Misievici a dorit să contureze în plan muzical o transpunere a mişcării
sinusoidale. Titlul este sugestiv în acest sens, iar conţinutul se
caracterizează printr-o condensare maximă. Cristian Misievici, absolvent al
Universităţii din Iaşi, stabilit apoi în Cluj, este genul de compozitor
cerebral, care mizează în special pe impactul produs asupra gândirii logice,
matematice a ascultătorului.
O altă lucrare a lui Bogdan Chiroşcă este intitulată Impresii pentru clarinet solo, distinsă în anul 2001 cu premiul al
II-lea la Concursul Naţional Studenţesc de Compoziţie „Al. Zirra”. Este
structurată în trei secţiuni, legate printr-un motiv comun de tip pentacordic,
readus pe parcursul întregii lucrării în plan ritmico-melodic. Melodica acestei
piese este variată, dezvoltată cu ajutorul unor formule şi intonaţii
folclorice, iar ritmul aminteşte, de asemenea (dintr-o perspectivă mult
stilizată) de pulsaţia unor dansuri populare româneşti.
Sonanţe pentru clarinet solo, de Vasile
Spătărelu, ne-a condus pe un traseu muzical conceput ca o acumulare gradată,
atât din punct de vedere dramaturgic (prin alternarea momentelor intens lirice
cu cele dramatice), cât şi instrumental tehnic (prin explorarea treptată a
subtilităţilor timbrale expresive ale clarinetului în registrul acut în partea
I, apoi prin valorificarea unor efecte speciale în secţiunea mediană şi
folosirea multifonicelor cu rol concluziv în ultima parte, revenindu-se la
atmosfera meditativă iniţială). Interpretul acestei lucrări, Doru Albu, a
dovedit o gândire muzicală complexă în redarea acestei lucrări, îmbinând
sensibilitatea sugestivă cu o tehnică instrumentală precisă, perfect executată.
Viorel Munteanu a oferit spectatorilor un moment inedit prin efectele
speciale folosite în lucrarea sa destinată clarinetului solo, intitulată Invocaţii.
Am remarcat îmbinarea momentelor de improvizaţie, sugerând practici ancestrale
din epoci străvechi, cu tehnici componistice actuale, aspecte care definesc
această lucrare drept confluenţă între tradiţie şi modernitate. Din punct de
vedere timbral, este valorificată cutia de rezonanţă a pianului de concert
pentru realizarea unor ecouri prelungi, pe care solistul Daniel Paicu le-a investit cu o forţă de sugestie deosebită pentru
semantica ancestralităţii.
Cvartetul de clarinete op. 9 din creaţia compozitorului Ciprian
Ion a fost finalizat în 2012, încadrându-se într-o zonă stilistică
neoclasică, datorită structurii monopartite bazate pe circulaţia unor motive
generatoare pe parcursul secţiunilor contrastante, legate însă prin prezenţa
acestor microstructuri. Din punct de vedere timbral, se produce o modificare
inedită prin înlocuirea clarinetului alto cu saxofonul în timpul interpretării.
Concertul cameral s-a încheiat cu Divertismentul pentru cvartet de clarinete al lui Sabin Păutza, lucrare transpusă timbral după versiunea iniţială
pentru cvartet de coarde. Prin caracterul ei parodic (dat de orientarea
metamuzicală spre muzici de dans de origine americană – Preludiu, Bossanova, Ragtime, Charleston), lucrarea nu este doar o
creaţie de divertisment. Accesibilitatea evidentă de la prima audiţie
reprezintă de fapt rezultatul unei sinteze de procedee componistice, din
perspectiva ironică a creatorului care cunoaşte aceste genuri „by heart” şi le
abordează cu un spirit ludic elevat, exprimându-şi atitudinea caracterizată
prin „a face băşcălie” pe seama lor.
Concertul a reprezentat o formă de
expresie în plan muzical a unei relaţii intime dintre profesor şi discipol, pe
de o parte la nivel componistic (între Viorel Munteanu, Vasile Spătărelu în
calitate de maeştri, şi Ciprian Ion, alături de Bogdan Chiroşcă, în calitate de
discipoli), iar pe de altă parte, în plan interpretativ, reflectându-se între
conducătorul formaţiei camerale Orphaeus
şi membrii săi clarinetişti, formaţi sub
îndrumarea profesorului şi virtuozului instrumentist Doru Albu. Le dorim mult
succes în continuare!
Mihaela Balan, doctorand muzicologie
Mihaela Balan, doctorand muzicologie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu