Ligia Fărcăşel, anul II master, Muzicologie
Concertul care a încheiat cea de-a
doua zi a Festivalului a inclus nume valoroase din lumea muzicii, atât din
perspectivă creatoare cât şi interpretativă. Recitalul a fost conceput
progresiv, din perspectiva apariţiei pe scenă a artiştilor. Astfel, programul a
inclus Meditaţii la Enescu, 5 piese pentru pian de Vasile Spătărelu, Întoarceri la Blaga, 7 poeme
pentru soprană şi pian de Viorel Munteanu şi Cvartetul nr. 3 de Adrian Iorgulescu.
Seara muzicală a fost deschisă de
pianista Brânduşa Tudor. În interpretarea ei am ascultat Meditaţii la Enescu,
5 piese pentru pian de Vasile Spătărelu – o lucrare ce a reconfigurat imaginea componistică a lui Enescu, prin nota
postromantic-impresionistă, cu inserţii de folclor şi limbaj neomodal, ce
traversează întreaga pagină muzicală. Contrastele realizate expresiv la pian au
făcut din prima mişcare, Preludiu, o alternanţă de momente melancolice
şi învolburate. Pianista a parcurs cu măiestrie claviatura, în toate
registrele, împlinind sonor partitura, mai bogată sau mai rarefiată. Lucrarea
lui Vasile Spătărelu foloseşte efecte care pot fi întâlnite în partituri de
George Enescu, precum Pavana din Suita a doua pentru pian Op. 10, Burlesque
din Pièces impromptues pentru pian Op. 18 sau Suita Sătească pentru
orchestră, Op. 27.
Al doilea moment, vocal-instrumental,
a fost susţinut de soprana Mihaela Grăjdeanu şi pianista Doina Grigore. În interpretarea
ciclului Întoarceri la Blaga, 7 poeme pentru soprană şi pian de Viorel
Munteanu, cele două artiste au creat o atmosferă tensionată, apăsătoare, de
reflexie asupra valorilor fundamentale ale lumii. Prin natura armoniei şi a
melodiei, partitura are un specific expresionist, evidenţiat mai ales în
partida sopranei, datorită salturilor mari şi a fluctuaţiilor contrastante de
nuanţă. Lucrarea începe cu un pasaj de vocaliză, ulterior compozitorul folosind
şi alte procedee expresioniste, precum declamaţia, redată atât de plastic în
piesa mediană, Ioan se sfâşie în pustie, unde transpare expresia
zbuciumată a omului care caută prezenţa Divinităţii, un strigăt aproape
deznădăjduit, stins într-un suspin. Ultima
piesă este o adevărată descătuşare, aspect redat printr-un contrast puternic de
tempo şi ritm de filiaţie populară românească, ce asigură exteriorizarea
expresiei-explozie de entuziasm şi dorinţă de viaţă.
Ultima secţiune a recitalului a
oferit în primă audiţie Cvartetul nr.
3 de Adrian Iorgulescu interpretat de formaţia Gaudeamus. Membrii cvartetului, Lucia Neagoe (vioara I), Raluca
Irimia (vioara a II-a), Leona Varvarichi (violă) şi Sebastian
Vârtosu (violoncel), au creat imginea sonoră a unei partituri construite, pe
tehnici de ansamblu şi redare a unor efecte sonore de mare virtuozitate. Prima
parte, bazată pe motive repetitive, variate intonaţional şi timbral, a
evidenţiat capacitatea de dialog şi omogenizare a formaţiei, provocată de
alternanţa continuitate-discontinuitate a discursului muzical. A doua mişcare
s-a evidenţiat prin ostinato-ul de tril şi formulele onomatopeice la
violoncel şi vioară, completate cu scriitură imitativă şi heterofonică. Finalul a atins o culme a complexităţii
tehnice prin plaja largă de efecte sonore cu rol expresiv: flageolete, trecerea
de la glissando la atacuri, elemente care au creat o impresie de
ambiguitate, pizzicato, sunete lovite, sugestii de bucium şi fluier.
Audiţia celor trei lucrări
ne-a dezvăluit o posibilă imagine cronologică a muzicii de cameră din anii 1980
până în prezent, în genurile instrumentale şi vocal-instrumentale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu