Lect. univ. dr. Loredana Iaţeşen
Una dintre surprizele ediţiei a XVII-a a Festivalului Muzicii Româneşti a
constituit-o concertul cameral - Gala
concursului de compoziţie Alexandru Zirra, eveniment desfăşurat marţi, 22
octombrie, ce a reunit cele mai bune lucrări ale tinerilor creatori din
diferite centre universitare (Chişinău, Cluj, Iaşi). Am avut ocazia să le ascultăm
în interpretarea studenţilor şi cadrelor
didactice ai Universităţii de Arte George
Enescu, care au abordat fiecare opus diferenţiat din punct de vedere tehnic
şi interpretativ. Devenit o tradiţie, concursul de compoziţie Alexandru Zirra de anul acesta a
presupus elaborarea unor lucrări într-o formulă instrumentală de trio având o
componenţă timbrală diversă.
Pentru început am ascultat Mozaic pentru flaut, percuţie şi pian,
un trio semnat de Mihai Traistă, student
în anul II (Universitatea de Arte G. Enescu, Iași, clasa de compoziție lect. univ. Bogdan Chiroșcă), care a
obţinut Premiul Special al Uniunii Compozitorilor.
La nivel muzical, lucrarea a fost bine construită, tânărul creator
preocupându-se în succesiunea celor şase momente, de realizarea contrastului la
nivelul tuturor parametrilor de limbaj. Atent în conturarea unor imagini sonore
diferenţiate, Mihai Traistă a
realizat o dramaturgie particulară fiecărei secţiuni, în care a dozat
timbralitatea, armonia, dinamica şi agogica în spiritul unei muzici de
atmosferă, de factură neoimpresionistă. Am parcurs astfel un traseu muzical de
la debutul în adagio,
cu sonoritățile pianului și timpanului, urmat de intrarea flautului,
un lamento cu o expresie introvertită, şi de intervenţia xilofonului, cu aluzii folclorice, având rol contrastant
prin timbrul său evaziv, până la punctul culminant al discursului, realizat cu
ajutorul unor variaţii metro-ritmice la toate instrumentele. Expunerea temei la
pian, pe fundalul sonor al trianglului, a avut un caracter dinamic, pregătind finalul, un cluster în
registrul grav, însoțit de o lovitură de gong. Receptarea corespunzătoare a
unei asemenea lucrări, bazată pe asocierea unor culori sonore diferite, a unui
mozaic, redat prin accentuarea sau estomparea unor efecte, nu ar fi fost
posibilă, decât într-o interpretare adecvată intenţiilor compozitorului (lect.
univ. dr. Călin Fărcăşel, flaut; lect.
univ. dr. Cristina Răducanu, pian; Bogdan Dumitraş, Andrei Mihăiţă, percuţie).
Premiul III a
fost acordat pentru lucrarea Skizzo Scat aparţinând lui Paul
Pintilie, student în anul
IV, Universitatea de Arte G. Enescu din Iași, clasa de compoziție, conf. univ. dr. Ciprian Ion. După opinia
tânărului creator, opus-ul se bazează pe o combinație
între tehnicile de organizare ale modurilor artificiale folosite de Anatol Vieru și stilul de improvizație
vocală din jazz numit scat.
Termenul de skizzo, îi aparţine compozitorului, sugerând instabilitatea
și efectele surprinzătoare produse de combinația modal-atonal-jazz. Consider că
fantezia ritmico-melodică, aplicarea cu meşteşug a unei tehnici jazzistice de
improvizaţie într-o lucrare de factură academică, concepţia generală a muzicii
într-o dinamică alertă, a contrastelor, reprezintă doar câteva argumente,
suficient de convingătoare, pentru a demonstra că această creaţie ar fi meritat
să deţină un loc în fruntea clasamentului. Deşi opus-ul se caracterizează
printr-o mare libertate melodică şi
ritmică, soliştii (lect. univ. dr. Cristina Răducanu - pian; asist. univ. Bogdan Constantin - saxofon și studentul Florin Burlacu - violoncel) s-au
omogenizat atât în redarea momentelor solistice cât şi a celor de ansamblu,
chiar în contextul unei dinamizări a tuturor elementelor de limbaj.
În continuare am ascultat Trio
pentru Flaut, Percuție și pian, aparţinând lui Alexandru
Ştefan Murariu, de la Academia de Muzică Gheorghe Dima din
Cluj-Napoca, (clasa de compoziție prof.
univ. dr. Adrian Pop). Cu toate că a fost distinsă cu Premiul al II-lea, am avut sentimentul unei muzici construite cu dificultate, situată
parcă în căutarea unui stil. Am remarcat iniţial încercarea compozitorului de
a-şi contura treptat sonoritatea, prin dinamizări ritmice şi timbrale, însă
cucerirea punctului culminant s-a lăsat îndelung aşteptată, fiind înlocuită fie
de o melodie a flautului cu expresie meditativă, apropiată sonoritatea lui
Debussy, fie de tratarea ritmizată a percuţiei cu trimiteri la muzica lui Alban
Berg. Deşi cei trei instrumentişti, - flaut, lect. univ. dr. Călin Fărcășel; percuție - Teofana Lența și la pian - asist. univ. Edit Arva, s-au străduit să ofere o
versiune interpretativă cât mai apropiată de partitură, am reţinut din păcate o
muzică realizată ambiguu, în absenţa unei preocupări clare pentru construcţie,
dramaturgie, contrast, etc.
Evident, am aşteptat cu nerăbdare şi curiozitate lucrarea State of mind, semnată de Pavel Gamurari, masterand al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice
din Chișinău, (clasa de compoziţie Gheorghe Mustea), distinsă cu Premiul I. Din
păcate, muzica pe care am audiat-o m-a dezamăgit. Concepută tradiţional,
repetitiv, lucrarea a avut o desfăşurare sonoră monotonă, în care tânărul creator ne-a convins în anumite secţiuni că stăpâneşte
tehnica de imitaţie polifonică. Mai mult
decât atât, pianul a avut rolul principal pe întreg parcursul muzical, celelalte instrumente intervenind pasager în
discurs, în absenţa unui tematism, sau unei complementarităţi. Impresia unui
discurs muzical incoerent, s-a accentuat şi datorită interpretării Ruxandra Trofin – violă; Dumitrița Lența - violoncel și asist. univ. Mădălina Busuioc – pian) caracterizată prin numeroase imperfecţiuni
la nivel tehnic.
În final nu-mi rămâne decât să-i felicit pe
compozitorii şi interpreţii care au contribuit la realizarea concertului, în
speranţa că acest eveniment constituie un început în sfera promovării lor
artistice viitoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu