FMR 2013 - Gala concursului de compoziţie Alexandru Zirra – Talent şi fantezie creatoare

Lect. univ. dr.  Loredana Iaţeşen

Una dintre surprizele ediţiei a XVII-a a Festivalului Muzicii Româneşti a constituit-o concertul cameral - Gala concursului de compoziţie Alexandru Zirra, eveniment desfăşurat marţi, 22 octombrie, ce a reunit cele mai bune lucrări ale tinerilor creatori din diferite centre universitare (Chişinău, Cluj, Iaşi). Am avut ocazia să le ascultăm  în interpretarea studenţilor şi cadrelor didactice ai Universităţii de Arte George Enescu, care au abordat fiecare opus diferenţiat din punct de vedere tehnic şi interpretativ. Devenit o tradiţie, concursul de compoziţie Alexandru Zirra de anul acesta a presupus elaborarea unor lucrări într-o formulă instrumentală de trio având o componenţă timbrală diversă.

Pentru început am ascultat Mozaic pentru flaut, percuţie şi pian, un trio semnat de Mihai Traistă, student în anul II (Universitatea de Arte G. Enescu, Iași, clasa de compoziție lect. univ. Bogdan Chiroșcă), care a obţinut Premiul Special al Uniunii Compozitorilor. La nivel muzical, lucrarea a fost bine construită, tânărul creator preocupându-se în succesiunea celor şase momente, de realizarea contrastului la nivelul tuturor parametrilor de limbaj. Atent în conturarea unor imagini sonore diferenţiate, Mihai Traistă a realizat o dramaturgie particulară fiecărei secţiuni, în care a dozat timbralitatea, armonia, dinamica şi agogica în spiritul unei muzici de atmosferă, de factură neoimpresionistă. Am parcurs astfel un traseu muzical de la debutul în adagio, cu sonoritățile pianului și timpanului, urmat de intrarea flautului, un lamento cu o expresie introvertită, şi de intervenţia xilofonului,  cu aluzii folclorice, având rol contrastant prin timbrul său evaziv, până la punctul culminant al discursului, realizat cu ajutorul unor variaţii metro-ritmice la toate instrumentele. Expunerea temei la pian, pe fundalul sonor al trianglului, a avut un caracter  dinamic, pregătind finalul, un cluster în registrul grav, însoțit de o lovitură de gong. Receptarea corespunzătoare a unei asemenea lucrări, bazată pe asocierea unor culori sonore diferite, a unui mozaic, redat prin accentuarea sau estomparea unor efecte, nu ar fi fost posibilă, decât într-o interpretare adecvată intenţiilor compozitorului (lect. univ. dr. Călin Fărcăşel, flaut; lect. univ. dr. Cristina Răducanu, pian; Bogdan Dumitraş, Andrei Mihăiţă, percuţie).

Premiul III a fost acordat pentru lucrarea Skizzo Scat aparţinând lui Paul Pintilie, student în anul IV, Universitatea de Arte G. Enescu din Iași, clasa de compoziție,  conf. univ. dr. Ciprian Ion. După opinia tânărului creator, opus-ul se bazează pe o combinație între tehnicile de organizare ale modurilor artificiale folosite  de Anatol Vieru și stilul de improvizație vocală din jazz numit scat. Termenul de skizzo, îi aparţine compozitorului, sugerând instabilitatea și efectele surprinzătoare produse de combinația modal-atonal-jazz. Consider că fantezia ritmico-melodică, aplicarea cu meşteşug a unei tehnici jazzistice de improvizaţie într-o lucrare de factură academică, concepţia generală a muzicii într-o dinamică alertă, a contrastelor, reprezintă doar câteva argumente, suficient de convingătoare, pentru a demonstra că această creaţie ar fi meritat să deţină un loc în fruntea clasamentului. Deşi opus-ul se caracterizează printr-o mare libertate melodică  şi ritmică,  soliştii (lect. univ. dr. Cristina Răducanu - pian; asist. univ. Bogdan Constantin - saxofon și studentul Florin Burlacu - violoncel) s-au omogenizat atât în redarea momentelor solistice cât şi a celor de ansamblu, chiar în contextul unei dinamizări a tuturor elementelor de limbaj.

În continuare am ascultat Trio pentru Flaut, Percuție și pian, aparţinând lui Alexandru Ştefan Murariu, de la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, (clasa de compoziție  prof. univ. dr. Adrian Pop). Cu toate că a fost distinsă cu Premiul al II-lea, am avut sentimentul unei muzici construite cu dificultate, situată parcă în căutarea unui stil. Am remarcat iniţial încercarea compozitorului de a-şi contura treptat sonoritatea, prin dinamizări ritmice şi timbrale, însă cucerirea punctului culminant s-a lăsat îndelung aşteptată, fiind înlocuită fie de o melodie a flautului cu expresie meditativă, apropiată sonoritatea lui Debussy, fie de tratarea ritmizată a percuţiei cu trimiteri la muzica lui Alban Berg. Deşi cei trei instrumentişti, - flaut, lect. univ. dr. Călin Fărcășel; percuție - Teofana Lența și la pian - asist. univ. Edit Arva, s-au străduit să ofere o versiune interpretativă cât mai apropiată de partitură, am reţinut din păcate o muzică realizată ambiguu, în absenţa unei preocupări clare pentru construcţie, dramaturgie, contrast, etc.

Evident, am aşteptat cu nerăbdare şi curiozitate lucrarea State of mind, semnată de Pavel Gamurari, masterand al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, (clasa de compoziţie Gheorghe Mustea), distinsă cu Premiul I. Din păcate, muzica pe care am audiat-o m-a dezamăgit. Concepută tradiţional, repetitiv, lucrarea a avut o desfăşurare sonoră monotonă, în care  tânărul creator  ne-a convins în anumite secţiuni că stăpâneşte tehnica de  imitaţie polifonică. Mai mult decât atât, pianul a avut rolul principal pe întreg parcursul muzical,  celelalte instrumente intervenind pasager în discurs, în absenţa unui tematism, sau unei complementarităţi. Impresia unui discurs muzical incoerent, s-a accentuat şi datorită interpretării Ruxandra Trofin – violă; Dumitrița Lența - violoncel și  asist. univ. Mădălina Busuioc – pian) caracterizată prin numeroase imperfecţiuni la nivel tehnic.

În final nu-mi rămâne decât să-i felicit pe compozitorii şi interpreţii care au contribuit la realizarea concertului, în speranţa că acest eveniment constituie un început în sfera promovării lor artistice viitoare.