FMR 2013 - Întâlnirea dintre arte într-un spectacol inedit: „D’ale carnavalului” în versiune teatral-coregrafică

Mihaela Balan, doctorand muzicologie

Cea de-a doua zi a Festivalului de Muzică Românească a adus ieşenilor o surpriză artistică: un spectacol coregrafic dedicat comemorării marelui dramaturg român Ion Luca Caragiale, realizat după comedia D’ale carnavalului în regia lui Ioan Tugearu.

Chiar dacă ideea asocierii lui Caragiale cu lumea dansului pare bizară şi dificil de materializat, evenimentul ieşean se află pe linia unor iniţiative anterioare prin alte două spectacole de balet realizate la teatrul „Oleg Danovski” din Constanţa, în 2002, de Adina Cezar, într-un montaj coregrafic intitulat La douăşpe trecute fix şi, mai recent,  la Teatrul Naţional din Bucureşti, în 2012, de către Gigi Căciuleanu, prin spectacolul D’ale noastre.

Ioan Tugearu a primit din partea Operei Naţionale din Iaşi „misiunea” transpunerii unei piese precise din dramaturgia lui Caragiale în plan gestual şi coregrafic. D’ale carnavalului a constituit o provocare pentru întreaga echipă de realizatori, care au reuşit să coreleze într-o manieră autentică teatrul de la sfârşitul secolului al XIX-lea cu dansul contemporan, transformând balerinii în actori interpreţi. Concret, spectacolul s-a constituit din legarea şi îmbinarea numerelor de dans cu cele de redare verbală şi interpretare teatrală a replicilor esenţiale din comedia lui Caragiale. Libretul a fost conceput de Liana Tugearu, care a urmărit momentele importante din piesa originală, reconfigurând lumea citadină din acele vremuri, cu moravurile specific şi tipurile comice de caracter (universal valabile). Astfel, am avut ocazia de a „savura” cu delectare dansul caricatural sugestiv pentru portretele personajelor, întruchipate cu măiestrie de către Sergiu Cotorobai (Nae), Roua Răuţ (Miţa), Pamela Tănase (Didina), Marian Chirazi (Iordache), Bogdan Elisei Tuluc (Crăcănel), Adrian Ciapă (Pampon), Dumitru Buzincu („catindatul”), Gheorghe Iftinca (chelnerul). Coregrafia a vizat îmbinarea elementelor de balet tradiţional şi mişcări libere, de improvizaţie, specifice dansului contemporan.

Fundalul sonor a fost creat sub forma unui colaj muzical întocmit de Ioan Tugearu şi Antonel Oprescu, cuprinzând romanţe, sârbe, muzică de petrecere, fanfară şi mahala, toate purtând amprenta folclorului românesc urban din perioada sfârşitului de secol al XIX-lea şi începutul secolului XX. De asemenea, am regăsit şi aluzii la ritmurile şi caracterul unor dansuri dinafara spaţiului autohton (precum polka, muzica spaniolă, ţigănească sau charleston-ul).

O contribuţie deosebită în reuşita acestui spectacol au avut Marfa Axenti pentru scenografia adecvată epocii, Puşa Darie în pregătirea textului şi a actorilor, asistenţii de regie şi totodată maeştrii de balet Sergiu şi Dorina Cotorobai.

Punerea în scenă a acestui spectacol inedit a reprezentat o provocare binevenită atât pentru colectivul de balet al Operei Naţionale Române din Iaşi, cât şi pentru public, deoarece introducerea dramaturgiei lui Caragiale în repertoriul dansatorilor a lărgit percepţia asupra artelor, deschizând noi orizonturi. Îi felicităm pe toţi cei implicaţi în organizarea spectacolului şi aşteptăm materializarea viitoarelor proiecte!